Tulburarile anxioase
Tulburarile anxioase eu ca elemente caracteristice simptomele de anxietate, de alerta crescuta si comportamentul de evitare.
Tulburarile anxioase sunt reprezentate de:
PANICA FARA AGORAFOBIE
Atacurile de panica pot surveni in contextul oricarei tulburari anxioase, al altor tulburari mentale (tulburari afective, tulburari in legatura cu o substanta) si al unor conditii medicale speciale (cardiace, respiratorii, vestibulare, gastrointestinale).
Caracteristica esentiala a unui atac de panica o constituie o perioada distincta de frica sau de disconfort intens acoimpaniata de diverse simptome somatice sau cognitive ca : palpitatii, transpiratie, tremor, senzatia de scurtare a respiratiei sau de strangulare, senzatia de sufocare, durere sau disconfort precordial, greata sau detresa abdominala, ameteala sau vertij, derealizare sau depersonalizare, frica de a nu pierde controlul sau de a nu innebuni, frica de moarte, parestezii, frisoane sau valuri de caldura.
Atacul debuteaza brusc si escaladeaza rapid pana la intensitatea sa maxima, (de regula in 10 minute sau mai putin), fiind acompaniat de sentimentul de pericol sau de moarte iminenta si dorinta de a scapa.
Elementul esential al panicii este reprezentat de prezenta de atacuri de panica inopinate, recurente, urmate de cel putin o luna de preocupare persistenta in legatura cu faptul de a nu avea un alt atac de panica , teama in legatura cu posibilele implicatii sau consecinte ale atacurilor de panica, ori o modificare semnificativa de comportament in rapot cu atacurile. Atacurile de panica nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unor substante (de ex: intoxicatie cu cafeina) sau ale unei conditii medicale generale ( hipertiroidism).
PANICA CU AGORAFOBIE
Tulburarea este reprezentata de prezenta atacurilor de panica si a agorafobiei.
AGORAFOBIE FARA ISTORIC DE PANICA
Agorafobia intervine in cadrul tulburarii de panica cu agorafobie si al agorafobiei fara istoric de panica.
Elementul esential al agorafobiei il constituie anxietatea in legatura cu faptul de a se afla in locuri sau in situatii din care scaparea poate fi dificila sau jenanta, sau in care nu este posibil ajutorul in conditiile aparitiei unui atac de panica, ori a unor simptome asemanatoare panicii. Astfel, anxietatea poate duce la o evitare a unei diversitati de situatii (a fi singur in casa, a fi singur in afara casei, a te afla intr-o multime, a calatori cu automobilul, autobuzul, avionul, a te afla pe un pod sau intr-un ascensor, etc.) Evitarea de catre indivizi a situatiilor le poate deteriora capacitatea de a se deplasa la serviciu sau de a-si indeplini responsabilitatile domestice .
FOBIA SPECIFICA
Elementul esential al fobiei specifice il constituie frica marcata si persistenta de obiecte sau situatii circumscrise, care pot fi recunoscute clar. Expunerea la stimulul fobic produce imediat un raspuns anxios care poate lua forma unui atac de panica circumscris situational sau predispus situational.
Individul experientiaza o frica marcata, persistenta, excesiva, nejustificata cand se afla in prezenta, sau anticipeaza intalnirea cu un obiect sau situatie specifica. Fobiile specifice pot implica de asemenea preocupari in legatura cu pierderea controlului, manifestarile somatice ale anxietatii sau fricii (cresterea ritmului cardiac, scurtarea respiratiei) si lesinul, care pot aparea la expunerea la stimul. Desi individul recunoaste caracterul exagerat si excesiv al fricii sale, el evita stimulul fobic sau il indura cu teama. Frica sau anticiparea anxioasa a intlanirii stimulului fobic interfereaza semnificativ cu rutina si functionarea cotidiana a persoanei in diverse arii.
Fobiile specifice pot fi clasificate in functie de obiectul lor in: fobii de animale, de mediu natural, de sange-injectii-plagi, de situatii sau de alte tipuri.
FOBIA SOCIALA
Elementul esential al fobiei sociale il constituie frica persistenta si marcata de situatiile sociale sau de performanta in care poate surveni o punere in dificultate. Expunerea la o situatie sociala sau de performanta provoaca aproape in mod constant un raspuns anxios imediat, ce poate atinge si intensitatea unui atac de panica. Adesea, situatia sociala sau de performanta este evitata, dar uneori este indurata cu teama. Evitarea, frica, anticiparea anxioasa a intalnirii situatiei sociale sau de performanta interfereaza semnificativ cu rutina si functionarea cotidiana a persoanei in diverse arii.
In situatiile sociale sau de performanta temute, indivizii cu fobie sociala experientiaza preocupari referitoare la incomodare si se tem ca altii ii vor considera anxiosi, debili, nebuni sau stupizi. Ei se tem sa vorbeasca in public din cauza preocuparii ca altii le vor remarca tremorul vocii sau al mainilor , ori pot experientia o anxietate extrema cand converseaza cu altii, din cauza fricii ca vor parea incoerenti. De asemenea, ei pot evita sa manance, sa bea sau sa scrie in public, din cauza fricii de a nu fi pusi in dificultate de faptul ca altii vad ca lor le tremura mainile. Indivizii cu fobie sociala experientiaza aproape intotdeauna simptome de anxietate (palpitatii, tremuraturi, transpiratie, disconfort gastrointestinal, diaree, tensiune musculara, congestie faciala, confuzie) in situatiile sociale temute.
TULBURAREA OBSESIVO-COMPULSIVA
In constructie ...
STRESUL POSTTRAUMATIC
In constructie ...
STRESUL ACUT
In constructie ...
ANXIETATEA GENERALIZATA
In constructie ...
TULBURAREA ANXIOASA DATORITA UNEI CONDITII MEDICALE GENERALE
In constructie ...
TULBURAREA ANXIOASA INDUSA DE O SUBSTANTA
In constructie ...
Mai mult despre :
Tulburarile de personalitate
Tulburarile de adaptare
Tulburarile de dezvoltare
Tulburarile anxioase
Tulburarile de dispozitie
Tulburarile de control al impulsului
Tulburarile somatoforme
Tulburarile alimentare
Tulburarile de somn
Tulburarile sexuale
Dependente